Sorin Ghilea

mofturi si politica altfel

  1. Facebook
  2. Twitter
  3. Youtube
  4. Aboneaza-te

RATULET...

26 Decembrie 2009 - 23:41 / Mofturi / 4 comentarii

Share on Facebook

guitÎn aceste zile, românii dezgroapă securea războiului, în conflictul tradiţional cu… godacii. Dimineaţa, de cele mai multe ori, înainte de primele ceasuri ale răsăritului auzi guiţături răsunătoare, tânguieli ale vierilor şi scroafelor înjunghiaţi. Precizez că vorbesc de vieri şi scroafe cu patru picioare şi spun asta ca să nu fiu acuzat că am fost martor la vreun genocid... Aceste bune cunoştinţe ale noastre, pregătite să se facă caltaboşi în fiecare iarnă, sunt de fapt ca nişte membrii familiei, chiar dacă trăiesc în cocină, darul lor este de a ne îndestula, în preajma sărbătorilor. Mai ales acum, când, iată, că ,,neamurile” din străinătate sunt atât de contaminate… Aşa că propriul godac, fie el cât de anemic, este soluţia ideală. Mai ales în perioade de criză! Unde mai pui faptul că ei, cei cu şoriciul gros, au întotdeauna norocul să fie mai ,,rotofei” decât semenii lor mai sportivi. Mai rămâne un amănunt de rezolvat. Şi anume cum îl conducem pe lumea cealaltă pe prietenul cu coada răsucită!? Că, acum, de când Uniunea Europeană ne pune firmiturile în farfurie, s-a cam terminat cu ritualurile barbare privind înjunghierea şi pârjolirea porcului în paie. Azi, godacul trebuie împuşcat drept în inimă şi pârjolit cu butelia cu gaz. Chestiunea cu împuşcatul este clară: pentru ca animalul să nu sufere şi să nu fie stresat! Mă întreb, cu îngrijorare, cum vom reuşi să ,,aprindem lumina” porcului dacă nu stă nemişcat ca să-i putem ţinti inima. Cum să-l convingem să nu mişte şi să se ridice în două labe ca să-l putem executa mortal. Hm! Poate dacă aş lua godacul la dans, ori dacă i-aş promite că-i fac o poză şi trebuie să stea neclintit... Că altminteri nu văd rezolvarea, mai ales că porcul nu e întotdeauna şi prost. Simte şi el că i se apropie sfârşitul şi nu se lasă aşa, cu una, cu două, aşezat cârnaţi pe cârlige, în afumătoare ori ,,îmbăiat” în saramură. Iar dacă porcul trebuie ucis fără să sufere ori să fie stresat, mă gândeam, că am să fur biletele de odihnă, obţinute cu greu de o mătuşă şi să dau o fugă cu ,,râtuleţ”, că aşa îi spunem noi porcului gras şi cu pielea roz, undeva într-o staţiune, la o bază de tratament, ca să se simtă bine şi să nu fie stresat. Aşa poate că o să stea cuminte la ,,poza” făcută de domnul cu puşca şi nu va trebui să tragă de mai multe ori, riscând să-mi pierd plombele la întâlnirea cu plumbii din cârnat ori caltaboşi…

Share on Facebook

4 comentarii


Lasa un comentariu

Numele & Prenumele *
Adresa Web URL
( Ex: http://www.baricada.ro/ )
Comentariul meu *
Cod de validare *
(Anti-Spam)

Încarcă mai multe articole