Misterele nedescifrate ale Bucegilor...
30 Noiembrie 2010 - 11:00 / Mofturi / 0 comentarii
Nici în ziua de azi nu se ştie de ce, în 1993, pe parcursul lui august, Munţii Bucegi au „jucat” pur şi simplu. Câteva sute de cutremure de mică intensitate s-au înregistrat atunci în zonă. Nu se cunoaşte nici sursa izvorului de apă din acelaşi masiv muntos. Este apa cu cea mai mare puritate din lume, după analizele specialiştilor.
De aici intrăm pe teritoriul legendelor. Se spune că Munţii Carpaţi ar fi străbătuţi de tuneluri lungi de sute de kilometri. Nimeni nu poate spune dacă au fost făcute de mâna omului sau de forţa naturii. Asemenea caverne uriaşe ar exista şi în Bucegi. Iar acele câmpuri de forţă pot să marcheze chiar linia subterană a tunelurilor. Se vorbeşte şi despre faptul că pe Vârful Omu ar fi fost un sanctuar dacic, aşa cum au mai fost şi pe alte creste ale munţilor, în Retezat şi Ceahlău, formându-se astfel un urias triunghi carpatic între cele trei puncte. Este aşa-numitul „triunghi de aur” al Daciei. Istoricii nu s-au pus încă de acord asupra muntelui sacru al dacilor. Acesta ar fi fost Bucegiul sau Ceahlăul.
Aflăm şi despre primele cercetări făcute în Bucegi, încă din 1927, mai precis în partea estică a masivului, pe Valea Ialomiţei, într-o zonă cunoscută sub numele de „Şapte Izvoare”. Misterele muntelui se împletesc cu anumite certitudini. Se spune că aici venea Zamolxe, zeul dacilor, să bea apă. Dacii i-au spus „zona nemuririi”. Simbolul celor şapte izvoare era încrustat nu numai pe scuturile dacilor, dar se găseşte şi pe Columna lui Traian. Chiar în acest loc din Bucegi există un izvor a cărui apă este cea mai pură din lume. În perioada 1927-1935, aici s-au făcut studii atât de către cercetătorii români, cât şi de cei francezi. Oamenii de ştiinţă au arătat că încărcătura de bacterii din apa acestui izvor este zero, un fapt unic în lume. Alte cercetări au fost realizate în anii ’80. Specialiştii au constatat că izvorul se „alimentează” dintr-un lac subteran imens. Asta ne aduce aminte de legenda culoarelor subterane din munţi! Cert e că debitul izvorului este de 4.000 de litri pe secundă. Toate aceste informaţii au fost secretizate de autorităţile comuniste. De neclintit par a fi Munţii Bucegi, când îi priveşti de departe. Dar acest masiv s-a cutremurat timp de o lună, în 1993. Doar pe parcursul lunii august. Au fost câteva sute de cutremure atunci. Erau şi câte zece mişcări telurice într-o zi. De intensitate mică. Cel mult cinci grade pe scara Richter. Prima oară am aflat despre acel femomen tot de la tehnicianul staţiei meteo de la Vârful Omu. „Deveniseră deja obişnuinţă. Zilnic se cutremurau Bucegii. Aici, la 2.505 metri altitudine, la staţia meteo, simţeam mai tare cutremurele decât la baza muntelui. Au fost doar nişte crăpături în pereţii refugiului salvamont de la Omu. Atât. Apoi cutremurele au încetat brusc. De atunci n-au mai fost”, am aflat de la Gheorghe Porancea. Staţia meteo de la Omu n-a avut de suferit. E o clădire solidă, cu pereţii de un metru grosime, bine înfiptă în stânca muntelui. Cabanele din Bucegi au rămas în picioare. Nici căderi de bolovani n-au fost. Nu au fost pagube materiale nici la baza muntelui, în Buşteni.
Sursa: agentia.org
